Kristian. Chaos. Art.

Theme by nostrich.

21st January 2011

Post

Pentru ca…

Pentru ca imi placi. De aia… De aia vreau sa te ajut, dar cumva nu am curajul sa iti spun direct toate aceste lucruri, ma sperie gandul unui refuz sau a unei reactii care te-ar indeparta de mine. Sau orice lucru rau care se poate intampla. 

Pentru ca vreau sa te stiu bine in orice situatie. Gandul ca esti suparata ma omoara. Stiu ca e greu in multe situatii si imi doresc sa te ajut sa duci problemele mai usor. Pentru ca vreau sa te vad zambind din ce in ce mai des. Imi spun din ce in ce mai des ca vreau sa te ajut, sa fac ceva sa te simti ok in orice situatie. Stiu, nu am cele mai bune metode si cu siguranta nu sunt cele mai ortodoxe… Sunt mai degraba barbar in cuvintele pe care le spun… Dar totusi vreau sa te stiu ok.

Pentru ca, desi nu iti spun asta, eu cred in tine. Asa neconditionat si fara frica de dezamagire. Cred. Si atat. Fara sa imi pese daca ai sa gresesti sau nu. Cred in zambetul tau si in sufletul tau si capacitatea ta de a simti si a face totul dupa regulile tale. 

Pentru ca nu vreau sa devin o simpla amintire in viata ta. Ci una mai draga decat altele. Una mai… altfel … daca nu mai draga. Ti-am spus ca imi e frica.

Pentru ca e greu sa dau o forma corecta cuvintelor cand vorbesc cu tine. Asa ca le dau o forma usor ironica, sarcastica. Sau ma ascund dupa dulcegarii proaste… Dar, hei, asta sunt eu…

Pentru ca eu tot vreau sa ma plimb cu tine.

Pentru ca vreau sa simti ce simt eu atunci cand citesti ce scriu.

Pentru ca stiu sa disec totul si am nevoie de cineva care sa ma ajute sa pun totul inapoi.

Pentru ca mama mi-a spus ca adevarul doare. Dar doare mai mult pentru mine.

Pentru ca ma faci sa sper. Si asta e un lucru rar intalnit la mine…

Pentru ca astea sunt doar o parte din motivele mele. 

Si in special pentru ca…